Preţuri “de criză” pe piaţa imobiliară din România

Par admin | Ansambluri rezidenţiale,Apartamente vechi,Investiţii imobiliare | Wednesday 8 April 2009 5:16 am

La sfârşitului lui 2008, criza financiară se făcea resimţită în sectorul imobiliar prin lipsa de lichidităţi. Evident, consecinţa firească a fost  îngheţarea proiectelor de dezvoltare. Consultanţii apreciau deja că în anul în curs nu vor fi livrate decât proiectele care au fost demarate, posibilitatea unui nou ciclu de dezvoltare fiind extrem de redusă, cu excepţia celei din sectorul birourilor.

 Adâncirea crizei în doar câteva luni a adus însă şi veşti bune. Nu dezvoltatorilor, ci cumpărătorilor. Achiziţia unei case în condiţiile în care preţurile explodau în curs de câteva săptămâni a fost, până la finele anului trecut, o adevărată luptă pentru aspiranţii la un cămin propriu. O dată cu instabilitatea financiară şi fluctuaţia cursului euro, ritmul tranzacţiilor a scăzut, iar preţurile au început să se aşeze. Antreprenorii au venit ei înşişi în ajutor potenţialilor clienţi, lansând formula „creditului la dezvoltator”, care permite cumpărătorului unui imobil să-şi plătească achiziţia în regim de chirie, cu dobândă avantajoasă şi fără intemediari bancari. Majoritatea cumpărătorilor au rămas totuşi sceptici la acest sistem de finanţare, temându-se mai ales de clauze ascunse în contractul de vânzare. Dacă interesul principal al dezvoltatorilor este să vândă măcar din proiectele în curs de desfăşurare, cumpărătorii dispuşi să adere la acest sistem trebuie să ştie că preţul nu prea poate fi negociat.

 O lovitură de graţie a primit şi piaţa apartamentelor vechi, astfel încât cumpărătorii pot achiziţiona în prezent un apartament într-un imobil vechi la chiar şi jumătate din preţul lui în 2008. Acesta se ridica uneori la nivelul unei locuinţe noi, ba chiar în unele cazuri diferenţa era făcută în favoarea celor vechi. „Vor exista segmente de clienţi care se vor îndrepta spre apartamentele vechi pentru că acela este bugetul pe care îl pot accesa. Vor face un compromis”, comentează Georgiana sandu, manager de vânzări Neocasa. Potrivit agenţiilor imobiliare, diferenţa minimă între apartamentele vechi şi cele noi ar trebui să fie de 20-30%. Aşadar, oferta a început să fie ajustată pentru buzunarul majorităţii românilor. Cu avantaje şi dezavantaje de fiecare parte.

Deloitte prevede o scădere a investiţiilor imobiliare în România

Par admin | Investiţii imobiliare | Friday 27 June 2008 11:38 pm

Conform unui studiu publicat în luna iunie de compania de consultanta Deloitte, investitiile de pe piata imobiliara din România ar putea suferi o scadere în perioda urmatoare a anului 2008. Din cauza preturilor ridicate în segmentul rezidential al pietei imobiliare din România, investitorii s-ar putea reorienta catre alte zone  din Europa de Sud-Est: Serbia, Muntenegru sau Moldova ar putea fi noile tinte ale dezvoltatorilor.

Cresterea vertiginoasa a preturilor din segmentul rezidential este motivat, potrivit expertilor, de un nivel foarte ridicat al cererii în raport cu oferta. La baza acestui dezechilibru se afla deficitul de locuinte de pe piata, prezent nu numai în România, ci si în alte tari din Europa Centrala si de Est. România se afla pe locul al treilea în clasament, cele mai afectate de lipsa locuintelor fiind Polonia si Cehia.

În ceea ce priveste piata constructiilor, raportul se mentine: în România, investitia în constructii este de patru ori mai mica decât în Polonia si de doua ori decât în Cehia. Nivelul maxim de dezvoltare a segmentului de constructii a fost atins în România în luna aprilie a anului 2008, când s-a înregistrat o crestere anuala a productiei de 30%. Procentul a fost cel mai ridicat din Uniunea Europeana.

Piata imobiliara mentine preturi ridicate si pe segmentul comercial, din cauza cererii de spatii libere. România sta înca si mai prost la capitolul spatii modernizate pentru retail. Daca în tari din Occident, nivelul maxim este de peste 250 metri patrati pentru mia de locuitori, tara noastra dispune de doar 25 mp raportati la acelasi numar, de opt ori sub media la nivelul Uniunii Europene.